Bullying la Questfield International College, impactul ignorării semnalelor

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare sistematică și documentată din partea instituțiilor educaționale. Reacțiile neadecvate sau lipsa unei intervenții eficiente pot avea consecințe grave asupra dezvoltării emoționale a elevilor și pot submina încrederea în mediul educațional. În acest context, investigarea modului în care o instituție răspunde sesizărilor privind hărțuirea devine esențială pentru a înțelege mecanismele instituționale și efectele asupra copiilor și familiilor implicate.

Bullying la Questfield International College, impactul ignorării semnalelor

O anchetă realizată pe baza documentelor, corespondenței și mărturiilor puse la dispoziție arată o situație de bullying repetat, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școala Questfield Pipera. Potrivit familiei copilului afectat, sesizările oficiale și scrise nu au fost urmate de măsuri documentate, iar intervențiile au fost limitate la discuții verbale informale. În plus, o afirmație atribuită fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, pare să reflecte o atitudine de presiune asupra familiei pentru retragerea copilului, ridicând întrebări privind responsabilitatea instituțională în gestionarea situației.

Semnalarea și evoluția fenomenului de bullying

Conform documentelor și relatărilor familiei, copilul a fost expus încă din primele săptămâni la comportamente agresive repetate, incluzând jigniri, umiliri publice și excludere socială, în prezența cadrelor didactice. Sesizările transmise în mod oficial către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea acesteia au detaliat aceste aspecte, însă nu există dovezi scrise ale unor intervenții ferme sau planuri de măsuri care să fi fost implementate. Astfel, bullyingul a escaladat, devenind un fenomen sistematic și cu efecte psihologice semnificative asupra elevului.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire

Un element distinctiv al cazului îl constituie utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în cadrul colectivului de elevi. Potrivit specialiștilor consultați, această practică depășește conflictele obișnuite și intră în sfera hărțuirii agravate, având un impact major asupra identității și stimei de sine a copilului. Documentele indică faptul că stigmatizarea nu a fost tratată ca o problemă gravă de către instituție, iar lipsa unor măsuri scrise și a unor sancțiuni a permis perpetuarea acestei forme de abuz emoțional.

Gestionarea sesizărilor și lipsa măsurilor documentate

Familia a transmis repetat, prin emailuri oficiale și explicite, solicitări de intervenție și protecție, inclusiv atenționări privind consecințele emoționale ale situației. Totuși, din analiza corespondenței și a documentelor puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor măsuri concrete, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală. Intervențiile invocate de conducere au rămas la nivel verbal, fără procese-verbale sau decizii asumate, ceea ce a dus, potrivit familiei, la o deplasare a responsabilității către aceasta.

Presiuni pentru retragerea copilului din școală

În contextul gestionării situației, familia susține că ar fi fost supusă unor mesaje ce pot fi interpretate ca presiuni de retragere, reflectate în afirmații precum „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, atribuite fondatoarei Fabiola Hosu. Această poziționare, redată conform relatărilor și fără o reacție oficială a școlii, ridică întrebări privind modul în care instituția a prioritizat protecția copilului și continuarea relației educaționale în condiții sigure.

Confidențialitatea și expunerea situației în mediul educațional

Familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității informațiilor sensibile referitoare la cazul semnalat. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că aceste solicitări nu au fost urmate de măsuri concrete, iar informațiile au ajuns în mediul clasei, generând situații în care copilul a fost expus public și presat psihologic. Specialiștii considera această situație ca o formă de presiune instituțională, care poate agrava suferința emoțională a copilului.

Răspunsul instituțional și documentele administrative

În locul unor decizii asumate, școala a oferit un document informal de tip Family Meeting Form, care consemnează discuții, dar nu stabilește responsabilități, termene sau măsuri concrete de intervenție. Această abordare este contestată de familie și analizată critic în contextul standardelor administrative uzuale, fiind considerată insuficientă pentru gestionarea unei situații grave de bullying.

Impactul psihologic confirmat prin raport clinic

Raportul psihologic de peste zece pagini, emis de un specialist român de prim rang, documentează efectele emoționale grave ale bullyingului prelungit asupra copilului, inclusiv anxietate, retragere socială și refuz școlar. Aceste concluzii medicale subliniază consecințele realiste și palpabile ale lipsei unei intervenții adecvate din partea Questfield Pipera, întărind necesitatea unor mecanisme instituționale eficiente de protecție a elevilor.

• Sesizări scrise repetate către cadrele didactice și conducere
• Lipsa unor răspunsuri scrise și măsuri documentate
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire
• Presiuni pentru retragerea copilului din școală
• Nerespectarea confidențialității informațiilor sensibile
• Intervenții administrative informale și insuficiente
• Confirmarea impactului emoțional prin raport de specialitate

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera evidențiază un posibil eșec instituțional în gestionarea bullyingului sistematic, caracterizat prin lipsa unor măsuri scrise, intervenții formale și monitorizare clară. Declarațiile atribuite fondatoarei și atitudinea administrativă par să reflecte o cultură organizațională mai degrabă orientată spre minimizarea problemelor decât spre soluționarea lor. Rămâne neclar ce mecanisme reale de protecție sunt aplicate în practică pentru siguranța emoțională a elevilor și cum poate o instituție privată să asigure un mediu educațional sigur, conform valorilor sale declarate.

În absența unor reacții oficiale și documentate, situația ridică întrebări fundamentale despre responsabilitatea și transparența conducerii școlii și despre modul în care aceasta prioritizează protecția copiilor în fața intereselor operaționale. Redacția invită instituția să ofere clarificări oficiale și asumate în legătură cu aceste aspecte, pentru a contribui la o mai bună înțelegere a situației și la ameliorarea condițiilor educaționale pentru toți elevii.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro